CE ÎNSEAMNĂ CONDENSAREA VAPORILOR DE APĂ?
Apa este prezent permanent în aer sub formă gazoasă. Condensarea vaporilor de apă este procesul de transformare apei într-o stare lichidă. Fenomenul se manifestă prin apariţia picăturilor de apă în locuri specifice, însă doar numai sub anumite condiţii. Compoziţia tipică a aerului este reprezentat pe un grafic aflat la stânga.
Vaporile de apă din aer aparţin de categoria ALTELE şi constituie 4% din compoziția aerului. Restul gazelor din categoria menţionată sunt următoarele: gazele nobile – heliu, neon, krypton şi xenon; gazele obişnuite – metan, hidrogen, oxizi şi oxizi de azot, ozon, radon, iod, amoniac; diferite alte particule – praf, microorganisme şi substanţe provenite din activitatea umană. În condiţiile obişnuite în care trăim, cantitatea vaporilor de apă din aer depinde maiales de temperatura aerului. Aerul mai cald absoarbe mai multă apă decât aerul rece. Acesta înseamnă că 1 m³ de aer la o temperatură de 20⁰ C are o capacitate maximă de absorbţie de apă de 17.3 g / m³. Când încălzim 1 m³ de aer la 30⁰ C, acesta va absorba mult mai multă apă, chiar până la valoarea de 31.9 g / m³.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ RĂCIM AERUL DE LA 20⁰ LA 10⁰ C?
Vom primi un aer cu o capacitate de apă de 9.4 g/m³ + 7.9 grame lichid condensat. Unde va apare condensarea? Pentru a înţelege acest lucru, trebuie să înţelegem definiţia PUNCTULUI DE ROUĂ. PUNCTUL DE ROUĂ ne spune la ce temperatură obţinem un aer saturat cu vapori de apă precum şi faptul că sub temperatura aceasta aerul începe să se condenseze. Aerul saturat înseamnă că aerul nu mai poate să absoarbe apă fiind umplut deja la maxim – bineânţeles valabil pentru o anumită compoziţie şi presiune.
CUM FUNCŢIONEAZĂ PUNCTUL DE ROUĂ?
Se pot distinge doar două situaţii când condensarea este posibilă, şi anume:
- când umiditatea este prea ridicată
- când temperatura partiţiilor interioare este prea scăzută (partiţie ca: uşi, ferestre)
Umiditatea aerului într-o clădire devine prea ridicată în lipsa ventilaţiei gravitaţionale, sau dacă acesta este ineficientă. În încăperile fără ventilaţie eficientă, aerul consumat pentru susţinerea vieţii (respirare, gătire, spălare, etc.) devine din ce în ce mai umed şi până la urmă saturat, începând să umezească pereții, mai ales în colţuri, pe lângă uşi şi ferestre. După un anumit timp în locurile acestea se observă apariţia mucegaiului şi fungilor. Fapt interesant: 4 oameni, utilizatori obişnuiţi ale unei gospodării tipice, produc zilnic o cantitate de 10-15 litri de apă.
Datorită unei ventilaţii eficiente, aerul consumat este evacuat către exterior şi în acelaşi timp înlocuit cu un aer proaspăt. Aerul proaspăt conţine mai mult oxigen şi este şi mai rece, ceea ce înseamnă că prin încălzire va avea o capacitate mai mare să absoarbă din spaţiu umiditatea permanent generată, care la urma ei va fi extrasă din nou de către sistemul de ventilaţie.
În general, lipsa ventilaţiei eficiente este indicată de condensarea umidităţii pe suprafeţele interioare ale profilurilor metalice exterioare, datorită faptului că presiunea din interiorul clădirii este mai mare decât presiunea exterioară. Aşadar, aerul încălzit va căuta toate orificiile posibile să expandeze, iar dacă ventilaţia nu funcţionează, va scăpa prin clapeta de ventilație a ferestrei. Clapeta, după cum şi denumirea sugerează, este folosită pentru alimentarea cu aer proaspăt din exterior, dar acesta funcţionează numai dacă există un sistem eficient de ventilaţie gravitaţională. Clapeta nu substituie ventilaţia gravitaţională, serveşte doar pentru alimentarea cu aer proaspăt din exterior într-o încăpere cu ferestra închisă. Cu ajutorul clapetei singura direcţie de schimb a aerului va fi de la exterior către interior.
Condensarea pe un element de construcție rece, de exemplu pe o fereastră, poate să apară când nu există instalaţie de încălzire dedesubtul acesteia sau dacă panourile din gips-carton sunt incorect instalate dedesubtul sau deasupra ferestrei, eventual dacă spaţiul este sub-încălzit. În cazurile acestea saturaţia vaporilor de apă din încăpere este excesivă, ceea ce la rândul ei se datorează faptului că umiditatea din spaţiul sub-încălzit este deja puţin mai crescută faţă de un spaţiu de temperatură normală. În acest caz aerul din interior contactează suprafaţa podului termal, de exemplu, panoul de sticlă. În perioade de îngheţ îndelungat şi lipsa încălzirii dedesubtul ferestrei, panoul interior începe să se răcească treptat răcind şi aerul din vecinătatea lui. Răcirea aerului din jurul ferestrei iniţializează condensarea vaporilor de apă.
PRACTIC CE ÎNSEAMNĂ PENTRU NOI PUNCTUL DE ROUĂ?
Punctul de rouă înseamnă doar că un obiect are temperatura mai mică decât punctul de rouă sub condiţiile actuale ale aerului, fapt ce conduce la apariţia condensului pe obiectul respectiv. Dacă într-o încăpere avem mai multe obiecte, condensarea va fi mai accentuată pe obiectul cel mai rece.
CUM SĂ EVITĂM CONDENSAREA?
Umiditatea clădirii trebuie păstrată la un nivel potrivit prin asigurarea unei ventilaţii gravitaţionale eficiente menţinută la temperaturi potrivite.
CUM SĂ PROCEDĂM DACĂ CONDENSAREA A APARUT DEJA?
- Condensarea pe un element de construcție, de exemplu pe o ferestră de mansardă, nu se datorează ferestrei însăşi, ci este doar o simptomă a utilizării incorecte a încăperii, sau a unei erori de design, eventual de construcţie (sau o combinaţie a acestora).
- Creşteţi temperatura încăperii.
- Instalaţi o ventilaţie gravitaţională eficientă
- În locurile unde există ventilaţie gravitaţională .dar este ineficientă, instalaţi un amplificator de ventilaţie pe horn.
- Instalaţi un încălzitor dedesubtul ferestrei de mansardă sau instalaţi ferestre de mansardă cu U(w) îmbunătăţit.
- Ventilaţi încăperea cel puţin o dată pe zi pentru 5-10 minute cu geamul total deschis
- Dacă condensarea apare pe suprafeţele interioare ale profilurilor metalice exterioare, închideţi clapeta de ventilație, nu folosiţi funcţia de micro-ventilare, ventilaţi doar încăperea după cum este descris în punctul 6 + ridicaţi temperatura încăperii.
